Răzvan Rădulescu Blog

sâmbătă

12

decembrie 2020

0

COMENTARII

București fără apă caldă – Capitala “pierde” 48.000 tone de apă fierbinte pe zi

Scris de , Publicat în Locuri, Ganduri & Povesti

bucuresti pierde 2000 de tone de apa pe ora

2020. E frig. Multe locuințe din Capitală, încă racordate de sistemul de încălzire centralizat, nu primesc căldură. Conform ultimelor știri, din cauza conductelor nereparate, se risipesc 2000 de tone de apă pe oră – echivalentul a 19 bazine olimpice pe zi.

Dacă ai ajuns să citești ce scriu aici pobabil că ai unul dintre următoarele trei scopuri:

  • vrei să înțelegi ce se întâmplă
  • vrei să știi cum să treci peste această situație dificilă
  • vrei să râzi de Bucureșteni

Pentru primele două voi încerca să pun lucrurile cât de cât în perspectivă și să povestesc ce am aflat și ce am făcut eu ca să depășesc situația. Să râd de situație nu pot, că nu mai e amuzant pentru mine – trăiesc în condiții din ce în ce mai nasoale de doi ani de zile. Dar sunt sigur că dacă ai umorul bine dezvoltat, poti găsi resurse pentru a te amuza citind mai departe.

De când știu eu Bucureștiul, iese abur pe străzi iarna – să tot fie 30 de ani. Deci, nimic neobișnuit în imaginea asta. Se pare însă că acum iese mai mult, dar știi cum este, cand te uiți la o plantă în fiecare zi nu mai realizezi dacă a crescut sau nu.

Ce am observat cu ușurință însă în ultimii doi ani a fost că la început (toamna 2018) apa nu mai ajungea la etajele superioare. Stăteai minute sau ore să poți să faci duș. Apoi au început să fie rezvizii tot mai dese – timp în care apa caldă lipsea fie la robinet, fie din calorifer.



Care e situația adevărată?


Acum un an sau mai bine, când au început cu adevărat să se streseze oamenii de lipsa apei calde, am participat la o întâlnire formală (publică), la care au fost reprezentanți ai tuturor instituțiilor implicate. Au dezbătut problema pe toate părțile:

  • timp de 40 de ani nu s-a reparat niciodată rețeaua serios (doar cârpeli);
  • ca să compenseze pierderile de pe traseu, se pompează mai multă apă în conducte. Mai multă apă înseamnă costuri mai mari pentru consumatori;
  • s-au închis prea multe puncte termice în timp ce orașul s-a mărit mult;
  • niciunul dintre punctele termice încă funcționale nu este eficient. Unele chiar ar trebui închise din lipsă de avize;
  • prețul apei calde (agentului termic) în Capitală este subvenționat politic, dar această subvenție nu este sustenabilă, iar Statul are probleme cu plata ei;
  • există o instituție care incălzește (ELCEN) și alta care transportă apa (vechea RADET, acutuala TERMOENERGETICA) la cetățeni. Între cele două apar constant probleme de cashflow / plată generate în principal de livrarea întârziată a fondurilor de către Primărie;
  • problemele financiare împiedică instituțiile să acceseze fonduri nerambursabile pentru a investi în modernizare;
  • sunt probleme mari și cu angajații (prea puțini și prea prost plătiți) în cadrul ambelor instituții;
  • la nivelul imobilelor, instalațiile sunt și aici vechi sau stricate, iar asta e o problemă care ar trebui însă rezolvată de asociațiile de locatari;
  • debranșările (centralele pe gaz) nu sunt o soluție sustenabilă pentru că ar polua foarte tare. Dincolo de poluare, debranșarea este îngreunată de către Stat, care ar rămâne tehnic fără clienți în acest mod;
  • în blocurile în care unii oameni reușesc să se debranșeze apar discuții complicate despre modul în care se re-împart cheltuielile;

Pe scurt, e nasol, nu sunt soluții rapide, prgătiți-vă că va fi nasol în continuare.

La întâlnirea asta a fost și Nicușor Dan – actualul primar general. Erau defapt mulți oameni politici (consilieri probabil) – nu i-am recunoscut, dar am înțeles asta din discursuri.

În fine, după întâlnirea asta am făcut două mișcări pentru a-mi readuce viața la un nivel funcțional în București: am instalat un boiler la duș și am cumpărat două calorifere / convectoare electrice mai performante (ideea de aerotermă în casă mă întrista destul de tare – accentua prea mult starea de regres).



Cât costă să te încălzești electric?


Un bolier de 60-80 de litri este suficient pentru două dușuri lungi legate. Și în același timp e destul de mic cât să nu te dea afară din baie. Prețul de achiziție a fost de 700 lei. Instalarea (materiale+meșter) a mai costat însă aproape 300 lei.

Un calorifer electric găsești de la 300 la 2000 de lei. Ce am cumpărat eu a fost 600 de lei și sincer face treabă bună, ocupă puțin spațiu și arată elegant.

Pe lângă toate aceste costuri de achiziție, care probabil încep de la 1500 și pot ajunge și la 4000 lei, mai sunt costurile lunare cu energia electrică. Boilerul merge tot timpul, iar caloriferul electric porneste atunci când este nevoie. În principiu, e OK să calculezi 200-500 lei în plus la electricitate pe lună.

Dincolo de costuri, trebuie să recunosc că îmi cam sar siguranțele atunci când pornesc în același timp consumatori mari împreună. De exemplu, mașina de spălat o pornesc doar după ce închid caloriferele electrice.


Ce alte probleme generează această situație?


Sanitare

În primul rând, dacă nu au căldură și apă caldă, (într-o casă înghețată) nu e nicio surpriză că locatarii se vor spăla mai rar.

Rabatul de la curățenie reprezintă un pericol sanitar în orice situație, iar în contextul unei pandemii este absolut dezastros.

Stabilitatea structurilor

Să verși atâta apă continuu în solul orașului nu poate fi o idee bună. Cele 2 milioane de litri pe oră, dacă nu sunt preluate de canalizare, se infiltrează în solul Capitalei. Apoi ne mirăm că se surpă asfaltul și mai pică câte un autobuz în gaură…

Altfel spus, o parte dintre construcțiile orașului ajung să stea pe un sol noroios care nu are timp să se usuce. Să sperăm că 77 nu se va repeta niciodată!

Accentuarea degradării rețelei de țevi și a infrastructurii subterane

Pe sub oraș avem tuburi de ciment prin care trec țevile de apă, de gaze, rețeaua de curent și alte tipuri de infrastructuri precum fibra optică.

E adevărat că nu sunt expert și bănuiesc (așa simt că ar trebui) că în anumită măsură aceste trasee sunt paralele. Dar sunt aproape sigur că se mai și intersectează.

Dincolo de faptul că electricitatea și apa nu sunt prietene bune, chiar și pentru conductele de apă, e una să stea în mediu uscat și altfel se deteriorează și ruginesc pe dinafară când țâșnește apă fierbinte pe ele non-stop. În plus, picătură cu picătură apa își croiește loc și prin stâncă…

Locuiești în București? Cum te descurci cu apa caldă și încălzirea?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *